Autentic – cum? @ Preselecțiile Galei Tânărului Actor HOP 2024
Între 16 și 18 iulie, la Teatrul Excelsior, directorul artistic al Galei HOP 2024, regizorul Erwin Șimșensohn și jurații, actorii Adrian Nicolae, Radu Iacoban și actrița Mihaela Velicu, petrec zilnic cel puțin opt ore alături de tinerii absolvenți înscriși la preselecții. Curiozitatea acestora față de noua generație de actori este încurajatoare și denotă interesul sincer pentru descoperirea originii nevoii acestora de a se exprima, in anno domini 2024, prin propriile instrumente.
Etapa următoare constă într-o tabără de teatru pre-HOP, organizată de Teatrul de Stat Constanța, în perioada 6-12 august. Se mizează pe lucrul intens al momentelor pentru Gală, în cadrul unor ateliere de creație cu regizori și actori de notorietate, din diverse generații, precum și întâlniri unice cu personalități din lumea culturală. Ulterior, participanții se vor pregăti pentru ediția a 27-a a Galei Tânărului Actor, care va avea loc la Teatrul de Păpuși „Prichindel” Alba Iulia în perioada 25-31 august.
Tema ediției din acest an este Identitatea actorului autentic – amprenta unicității sale. Actorul autentic = actorul complet. După explorarea în edițiile anterioare, prin diverse discipline, a abilităților conexe ale actorului, actuala direcție artistică a Galei își propune o reîntoarcere la actoria pură prin crearea unui context în care tinerii să poată fi văzuți în plenitudinea autenticității lor, prin utilizarea unui arsenal de mijloace și de instrumente primare ale actorului: gândul viu, cuvântul antrenat, vocea controlată, corpul expresiv. După cum aprofundează și explicația lui Erwin Șimșensohn: „Căutăm Actorul care știe să folosească aceste instrumente pentru a transforma convenția într-o realitate credibilă și de înțeles și nu le utilizează pentru o abordare formală lipsită de conținut.”
Așadar, autenticitatea căutată ar trebui să apară ca o naturalețe intrinsecă, un talent antrenat și perfecționat, o sensibilitate aparte ce izvorăște din ineditul fiecărui tânăr actor, din ceea ce-i definește gustul, cultura și interesele, dar și spiritul care-l mână în lupta cu (auto)exprimarea.
Prima zi de preselecții a debutat cu timiditate și entuziasm, deopotrivă. Emoțiile care, în culise sau în sală, au făcut participanții să amuțească și să-și aștepte rândul în încordare, s-au topit, adeseori, pe scenă. Minunea gândului antrenat să devină disimulant sau dramatic, la nevoie! Însă, în lipsa celorlalte mijloace măcar familiarizate cu prezența scenică, gândul nu pătrunde mai departe de rampă, iar exprimarea prin monolog sau adresare directă a căzut în patetism în loc să emoționeze.
Printre temele abordate în textele proprii au fost: memoria unui loc sau a unui om, adeseori memoria personală, afectivă, relația cu moartea / vestea morții unei persoane apropiate, trauma neprocesată, relația cu corpul și sexualitatea, relația cu facultatea, meseria și domeniul artistic, dar și cu figurile autoritare adeseori abuzive, relația cu contemporaneitatea. Unii participanți au ales să facă un mash-up între fragmente din texte consacrate, studiate în mod clasic în anii de formare (Shakespeare, Cehov, Brecht, Moliere) sau autori contemporani și propriile lor păreri și sentimente, puse în scris și vorbă.
Autenticitatea alegerii textului i-a avantajat pe cei care nu au încercat să imite formulele de succes din edițiile trecute, oricât ar fi adus conținut dramatic personal, nu neapărat nou. Autenticitatea alegerii mijloacelor de expresie a fost, poate, zona care trebuia să fie cea mai prolifică, dar în prima zi, s-a menținut cuminte. Acest lucru nu denotă o lipsă de măiestrie, doar una de inspirație, căci am auzit și voci autentice, adică pregătite de interpretarea unor partituri complexe sau voci care concentrau emoția doar printr-un tremur sau un râset.
Teodora Andreoiu
Foto: Andrei Gîndac, vezi albumele (1), (2) și (3)