Ca la teatru!

A fost nevoie doar de o zi pentru a înțelege: pe cât de importantă e Gala Hop, pe atât de inutile sunt măștile sociale „de protecție”. Drept urmare, ziua a doua a început într-o cheie mult mai relaxată și familiară. Tonul l-a oferit prezentatorul, Lari Giorgescu, care a corectat greșelile făcute în ziua precedentă de la emoții, arătând astfel câtă încredere are în noi, spectatorii.

de Ema Onofrei

A existat un anunț important subliniat de mai multe ori: Vă rugăm să vă închideți telefoanele mobile. Noi, ascultători, le-am închis. Eu una nu am mai văzut niciun ecran luminat – cumva simțeam că ne-am unit cu toții într-o singură respirație și ne-am desprins de realitate. Ca la teatru!

Cei 5 concurenți de la secțiunea individual au dat dovadă de seriozitate maximă. Flavia Perșa a spart gheața, urmată de Norbert Boda, Diana Ioana Licu, Adrian Loghin și Adela Mihai. Având aceeași încredere în public, participanții ne-au privit direct în ochi, spunându-și poveștile cum au știut ei mai bine. Momentele au fost foarte diferite și poate că schimbările bruște de atmosferă ne-ar fi obosit dacă nu eram îndeajuns de atenți.

Față de ieri, astăzi publicul a fost mai implicat. Parcă eram rudele finaliștilor și așteptam să vedem ce vor face, dacă le va iesi partea de final, spunând din când în când câte un „dă Doamne să nu se încurce”… Nu s-a întâmplat asta pentru că i-am fi cunoscut dinainte sau pentru că am fi știut ce urmează; cred că le oferim tuturor aceeași șansă, cel putin la început. Numai că toți au avut o prezență scenică surprinzătoare. Da, cred că este cel mai bun cuvânt: ne-au surprins. Ține de gust cui i-a plăcut și de cine: dar surpriza a fost, fără a exagera, laitmotivul primei părți a concursului.

La proba impusă am observat ceva care a fost lăudat și în discuțiile de după: pregătirea. Cu toții au avut o perioadă destul de lungă de timp pentru a lega indicațiile primite într-o poveste, dar nu toți i-au oferit aceeași importanță (acum vorbesc la general). Participanții de astăzi și-au lucrat cu grijă momentele, scoțând în evidență punctele lor forte.

Îmi place la Gala Hop că există respect. Participanți, organizatori, invitați sau spectatori obișnuiți – toți, laolaltă, ne respectăm, iar asta fără a exagera cu buna dispoziție. Cred că am mai spus asta și la preselecții. Dar nu credeți că e un lucru important să fii respectat, să nu te simți privit cu superioritate sau luat peste picior? Să fii in siguranță acolo unde ți-e cel mai bine – în mediul teatral? M-aș bucura să poată surprindă camera și acest aspect.

Foto: Andrei Gîndac