Buni și nebuni la Gala Hop
Oana Monica Nae

Cea de-a XIX-a ediție a Galei Hop – Gala Tânărului Actor, organizată de UNITER și găzduită de Vox Maris Grand Resort Costinești, și-a deschis ieri porțile. Aflată pentru prima dată sub tutela lui Miklós Bács, director artistic al acestei ediții, gala a început cu o serie de work-shop-uri coordonate de Andrei Flaviu Fălcușan și Andreea Gavriliu.

Deschiderea oficială a galei a avut loc după-amiază, în compania directorului UNITER, Ion Caramitru, și a Ministrului Culturii, Corina Șuteu, alături de care s-au aflat nume importante din peisajul teatral românesc: Victor Rebengiuc, Mariana Mihuț, Alexander Hausvater, Marian Râlea sau Bobi Pricop.

Concursul a început cu proba impusă – étude, în care tinerii actori au prezentat, în perechi de câte doi, momente din operele shakespeariene, adaptate la contemporan. Au urmat probele individuale, ale celor șase concurenți programați să participe în prima zi la secțiunea individual. Am vorbit pe rând cu fiecare dintre ei, la cald, la finalul momentelor prezentate, despre însemnătatea Galei Hop în traiectoria lor artistică, precum și despre prestația lor pe scena de la Costinești.

Cea care a deschis seria probelor individuale a fost Alina Petrică, absolventă a UNATC în 2014, la clasa profesorului Doru Ana: „Sunt la a doua întâlnire cu Gala Hop. Și Gala Hop din acest an nu mai este Gala Hop, ci Școala Hop. Datorită lui Miklós Bács. Și datorită echipei lui. Pentru că am făcut deja lucruri frumoase împreună, și am avut parte de niște întâlniri minunate, și am lucrat cu oamenii lui, și l-am cunoscut pe el. Am rupt o firimitură din el. Și e o școală de care actorul are nevoie „for the rest of his life”. Astăzi, pe scenă, pentru 20 de minute, cât a durat momentul prologului, mi s-a îndeplinit un vis, eu dorindu-mi foarte tare să dau la Cluj. Eram îndrăgostită de clasa lui Miklós Bács de când eram în liceu. Când i-am văzut la Festivalul de la Piatra Neamț, am zis „Wow! Eu asta vreau să fac! La acest profesor!”. ”

A doua concurentă, Adela Bengescu, și ea absolventă a UNATC, tot în 2014, dar la clasa profesorului Florin Zamfirescu, ne-a mărturisit: „N-am mai fost la Gala Hop până anul acesta. Iar astăzi m-am simțit foarte emoționată. Cumva, a fost foarte interesant. Am prezentat un moment oarecum ciudat, între teatru și viață. Și planurile astea s-au întrepătruns. Iar asta a fost cel mai interesant. Cumulat cu reacțiile oamenilor din sală, pe care n-am cum să le cunosc dinainte de a începe. În funcție de public am niște jaloane. Evident că nu mă pot opri din ceea ce fac, dar publicul e foarte important. Ar fi fost interesant să primesc răspunsuri din partea publicului în timp real. M-am gândit și la varianta aceasta. Și chiar mi-ar fi plăcut. Ar fi fost o experiență interesantă. Dar ambele variante funcționează. Și faptul că nu răspunde nimeni e, de fapt, un răspuns.”

A urmat Ciprian Valea, absolvent  al Universității Babeș-Bolyai, promoția 2016, la clasa profesorului Ionuț Caras: „Atmosfera de la Gala Hop este extraordinară. Dar eu nu prea țin cont de atmosfera din jur, de obicei. Încerc să mă focusez și să mă concentrez pe ceea ce am de făcut. Pe scenă mă simt foarte bine, ca de fiecare dată. O iau ca pe o nouă provocare. Chiar dacă știu ce am de făcut. Sau chiar dacă nu știu. Pentru mine scena înseamnă provocare. Și îmi place uneori să mă las în corzile improvizației.”

Cea de-a patra concurentă, Oana Serena Secară, a absolvit și ea tot în 2016, la Universitatea Babeș-Bolyai, la clasa profesorului Ionuț Caras: „Mă simt genial la Gala Hop. Este foarte, foarte bine, iar atmosfera este minunată. Îmi plac oamenii pe care i-am cunoscut aici. Legat de momentul meu însă, eu sunt veșnic nemulțumită de mine. Nu pot să zic că mi-a plăcut în mod special ce am făcut astăzi. Am senzația că puteam să lucrez mai mult momentul. Că așa ceva crește doar în timp. Și, chiar dacă erau doar opt-nouă minute, puteam să fac mai mult. N-am venit aici să concurez, am venit cu ceva din mine. Și probabil sunt frustrată că n-am reușit să arăt cum voiam acel ceva. ”

Alina Rotaru, penultima concurentă, absolventă a UNATC-ului, promoția 2012, la clasa profesoarei Valeria Sitaru, ne-a mărturisit: „A fost foarte frumos pe scenă. A fost neașteptat. Mi-au făcut o surpriză foarte frumoasă cei din public, pentru că au avut niște reacții sincere, care pe mine m-au făcut să adaug lucruri pe care nu le pregătisem la repetiții. Lucruri din care s-au născut niște momente foarte interesante. Cumva am simțit că publicul a făcut și el parte din momentul meu. N-am avut niciun fel de așteptare în privința lui, dar m-a ajutat. Sunt pentru prima oară la Gala Hop și am avut foarte multe emoții! Și la preselecții am fost foarte emoționată, dar aici am fost infinit mai emoționată. Pentru că, nu știu dacă e bine sau nu cum gândesc, dar cred că așteptările oamenilor care mă privesc sunt mari, miza e mare. Oricare ar fi ea. Eu o știu pe-a mea. Când te uiți la un actor, aștepți să se întâmple niște lucruri cu el. Și, cumva, treaba asta cu așteptările mi-a creat niște emoții foarte mari. Mai ales că erau foarte mulți oameni importanți din teatrul românesc în sală. A fost cu foarte multe emoții… ”

Prima seară a probei individuale a fost încheiată de Ioana Maria Repciuc, absolventă a Universității Babeș-Bolyai, la clasa profesorului Miklós Bács: Mă simt foarte bine la Gala Hop, mai bine decât în 2014. Atunci eram foarte crudă, de-abia ieșită de pe băncile facultății și cumva aveam mult mai multe emoții. Nu știam cu ce se mănâncă meseria asta. Nici acum nu știu, de fapt. Dar parcă am învățat un pic mai multe lucruri. Am gătit mai mult în acești doi ani și am învățat să fac un pic mai bine felul acesta de mâncare. Tocmai am ieșit de pe scenă, acum sunt liniștită. Dacă mi-ai fi luat interviul ăsta înainte… Privesc Gala Hop nu ca pe o rampă, ci ca pe o posibilitate de a cunoaște oamenii din breaslă și de a ne împrieteni și de a ne suda un pic: Cluj-Napoca, București, Iași. Din toate părțile țării unde există facultăți de teatru. Și din acest punct de vedere mă simt mai bine ca în 2014, pentru că deja, în doi ani de stat în București, am început să-mi cunosc colegii. Mă simt un pic ca într-o mică mare familie.

Ziua de debut a Galei Hop ni i-a adus aproape pe Hamlet, Romeo, Julieta, Viola, Henric al VI-lea, Richard al II-lea sau Lear. Au fost momente emoționante, dinamice, amuzante, ce au deschis calea către un pariu ce pare a fi câștigat de tânăra generație de actori, o generație bună și nebună. O generație pregătită pentru a fi. Pe scenă. Astăzi. Acum.