HOP(e) on!
Elena Coman

HOP! Da, da, a început Gala HOP! Și ca să nu ai timp să te plictisești la Costinești în perioada 5 – 8 septembrie, concursul a început în forță.

Sub egida directorului Miklos Bács, care a propus celei de-a XIX-a ediții a Galei HOP să aducă în fața juriului și a publicului actori Valoroși și Profesioniști, s-a dat startul evenimentului. În sala special pregătită de Adrian Damian, tensiunea se acumula minut cu minut. Spectatorii aveau emoții pentru concurenți, iar ei, tinerii protagoniști, și le-au stăpânit cu greu pe ale lor. Pornind la drum cu astfel de premise, am știut că energiile trebuie să fie constructive. Iar momentele liminare ale actorilor au dat curaj celor din sală și au destins atmosfera. Un fel de concurs-metaforă, sugerat printr-o secvență coregrafică, a ilustrat „confruntarea” celor trei școli de teatru – București, Cluj și Iași – , finalizată cu o îmbrățișare de grup. Aici participanții au avut libertate de expresie și de mișcare, exercițiu coordonat de Andrea Gavriliu și Ada Milea.

Restul… a fost Shakespeare.

Cele două probe de concurs constau în: a) momente individuale și b) scenă în doi – étude (un moment concentrat asupra relației dintre două personaje, în care concurenții au pornit de la temele și circumstanțele autorului, prezentându-l cu propriile cuvinte). Scenele propuse pentru étude au fost: 1) Viola – Olivia, „A douăsprezecea noapte”, act 1, scena 5; 2) Hamlet – Ofelia, „Hamlet”, act 4, scena 3; 3) Brutus – Cassius, „Iulius Cezar”, act 4, scena 3.

În prima parte a concursului, pe scenă au urcat cinci cupluri de actori pentru proba étude-ului. Andrei Radu (UNATC București) și Marian Olteanu (UNATC București) au deschis seria cu secvența dintre Brutus și Cassius. Ei au improvizat cu îndrăzneală pe marginea textului shakespearian, aducând situația în contemporaneitate. Ștefan Pavel (UNATC București) și Maria-Veronica Vârlan (UNATC București) s-au „jucat” de-a Hamlet și Ofelia. Ștefan Pavel a găsit o cheie umoristică a eroului, pe care a mizat cu succes, contrastând cu fragilitatea partenerei sale. Maria Panainte (UNATC București) și Ștefania-Carmen Misăilă („Babeș-Bolyai” Cluj) au ales scena dintre Viola și Olivia, optând pentru varianta clasică de interpretare. Alexandru Voicu (UNATC București) și Lucian Ionescu (UNATC București) au prezentat relația dintre Brutus și Cassius cu multă convingere. Credibili în situația dată și carismatici, cei doi au susținut momentul cu brio. Cristina Juncu (UNATC București) și Tiberiu Enache (UAGE Iași) ne-au arătat o altă perspectivă asupra relației dintre Hamlet și Ofelia. Tiberiu Enache l-a construit pe Hamlet egocentrist și sarcastic în raport cu iubita, pe care Cristina Juncu a „învățat-o” să se preteze la jocul lui.

Seara a continuat cu proba individuală. După niște preselecții serioase, concurenții care au trecut în etapa următoare și-au pregătit (mai) temeinic sau și-au regândit prestațiile. La această probă, atât juriul, cât și publicul se așteaptă ca participanții să fie, așa cum a spus și directorul Miklós Bács în deschidere: „Să fie cei mai buni!”.

Așadar, pe scenă a intrat Alina Petrică (UNATC București). Momentul său s-a intitulat „Sonată după Shakespeare” și a avut la bază texte din „Romeo și Julieta” și „Sonetul 66”. Chiar mai dinamică decât la preselecții, Alina Petrică a fost o Julieta revoltată. O copilă aflată în pragul disperării, îmbrăcată într-o rochie roz, pe care moartea o îngrozește, dar o și salvează. Ea devine femeie odată cu momentul în care se abandonează în fața zbaterii între viață și sinucidere. Tumultul său interior a fost demonstrat print-o secvență de coregrafie, care a evidențiat calitățile actriței. Julieta Alinei Petrică s-a ridicat mai presus de puterea dragostei și a vorbit despre Cinste, Dreptate și Onoare. Discursul său a fost unul frisonant, dezbătând un subiect pe care iubirea nu îl justifică: lipsa valorilor umane.

Miniona Adela Bengescu (UNATC București) a strigat „Treziți-mă, spuneți-mi cine sunt!”. Colajul de texte din „Regele Lear”, „Hamlet”, „Furtuna” și „Romeo și Julieta” a purtat-o prin diverse stiluri de joc. Provocare ce a devenit periculoasă atunci când momentul său s-a lungit prea mult. Deși o actriță mică de statură, ea a demonstrat că are cuvintele la ea și forța necesară pentru a produce publicului tensiune, pentru ca apoi să îl elibereze cu o glumă inteligentă. Adela Bengescu a intrat într-o zonă interesantă, de anatomie a ființei umane și, implicit, a personajului shakespearian. Poate puțin prea intens și confuz la un moment dat. E nevoie de „măsură pentru măsură”, după cum spunea Shakespeare…

Ciprian Alexandru Valea („Babeș-Bolyai” Cluj) a aprofundat tema nebuniei. „DE-MENTIS” este un colaj după „Richard al II-lea”, „Henric al VI-lea”, „Hamlet”, „Regele Lear” și „Shakespeare și Psihiatria Dramatică” de Alexandru Olaru. Un altfel de exercițiu. O analiză psiho-nevrotică și o introspecție a marilor eroi tragici ai dramaturgiei shakespeariene. Urmărind procesul de înțelegere a acestor tipologii, Ciprian Valea a îmbinat elemente de coregrafie cu monoloagele din textele clasice. Pentru a accentua importanța puterii, a folosit cuvântul „coroană” în diferite nuanțe, dându-i o simbolistică importantă. Impactul prestației lui nu a fost la fel de pătrunzător ca la preselecții. Probabil pentru că și el a depășit măsura…

O zonă mai puțin explorată din universul shakesperian a fost abordată de Oana Serena Secară („Babeș-Bolyai” Cluj) cu „Încă nu am murit”, colaj din monoloagele Ioanei d`Arc, din „Henric al VI-lea”. Oprindu-se asupra legendarului personaj, Ioana d`Arc, actrița a reprodus scena și a respectat cuvântul autorului. A lipsit nota personală asupra momentului ales.

O prezență aparte în prima seară de concurs a fost cea a Alinei Laura Rotaru (UNATC București). „De vorbă cu tine”, fragment din „A douăsprezecea noapte”, a ajutat-o pe Alina să își arate capacitățile de metamorfozare. Ea a jonglat cu două personaje, Viola și Olivia, doar prin expresivitatea gesturilor. Trecerile de la una la cealaltă, clar delimitate, s-au evidențiat la nivelul expresiei corporale. De un firesc rar întâlnit, Alina Rotaru și-a dat frâu liber puterii de a experimenta. Momentul său scurt, impecabil, a fost rezultatul unei atenții sporite acordate fiecărei mișcări a mâinii, piciorului sau a capului. Umorul a pigmentat preschimbarea ei atât de naturală.

Ultima concurentă a serii la secțiunea Individual a fost Ioana-Maria Repciuc („Babeș-Bolyai” Cluj). Cu „Limitact”, inspirat din „Îmblânzirea scorpiei”, a atras atenția, dar a și ridicat semne de întrebare. Elementul distinctiv în cazul ei l-a constituit apariția scenică. A purtat un costum inventiv – o rochie realizată din bucăți de ziar, iar pe cap, în mod simbolic, o colivie și un (fel de) voal de mireasă. Ioana-Maria Repciuc a jucat nevoia disperată a lui Kate de a nu se lăsa dominată de viitorul soț. Pe alocuri excesivă… Deși momentul său a trecut printr-o evoluție evidentă de la preselecții și până acum, ideea actriței nu a fost suficient de bine expusă pe scenă.

Fără să tragem concluzii, ne bucurăm de fiecare zi a Galei HOP. Live. La malul mării și c-un început de toamnă în gând. Între prieteni și oameni pe care îi admirăm. Cu poftă de teatru bun și încurajări pentru tinerii actori. Cu senzații și emoții. Punem câte un pic de atmosferă hop pe fiecare pagină…

To be continued…