Theodora Sandu: „Sper ca la Gala Hop să reușesc să fiu eu însămi”

Site-ul www.galahop.ro vă propune o serie de mini-interviuri cu câștigătorii preselecțiilor pentru cea de a 20-a ediție a Galei HOP, care au avut loc în zilele de 10-12 iulie, în fața juriului format de Maia Morgenstern, Marcel Iureș și Petru Vutcărău, la Sala Mică a TNB. Ediţia din acest an a Galei HOP va avea loc între 4-7 septembrie la Vox Maris Grand Resort Costineşti.

Directorul evenimentului este Miklós Bács, iar juriul final va fi format din BÓGDAN ZSOLT – actor, MIHAI MĂNIUŢIU – regizor, ANA-IOANA MACARIA – actriţă, ADRIAN SITARU – regizor film, ALEXANDRU VOICU – actor, câştigătorul Premiului „Ştefan Iordache”, ediţia 2016. Tema ediţiei aniversare a Galei HOP este: Singurătate – Suportabila singurătate a fiinţei la A.P. Cehov.

de Andrei Crăciun

Cine ești?

Mă numesc Theodora-Paula Gitana Sandu, apropiații îmi spun Theo, de când locuiesc în București mă prezint drept Theodora, ca actriță am zis că las Theodora Sandu, deși mă gândesc să încep să îmi spun tot numele, fiindcă e al meu, mă reprezintă și îmi place. M-am născut pe data de 18 septembrie 1993, la Brașov, orașul meu de suflet în care am copilărit până la 18 ani. După liceu am dat la Actorie la UNATC, București, am intrat și am absolvit în 2015. Apoi am dat tot la UNATC la Master și am absolvit în iunie 2017, rolul meu de dizertație fiind Anna Petrovna în spectacolul Ivanov, regia Tania Filip. A fost un rol foarte drag mie pentru care am obținut și Premiul pentru cea mai bună actriță în cadrul Galei Absolvenților. Nu știu dacă asta răspunde la întrebarea „cine ești ?”, nu cred că există vreun răpuns complet la întrebarea asta…

De ce actriță?

Când eram mică mă uitam cu Buni la toate telenovelele cu Thalia, îmi plăcea foarte mult de ea, și când am avut odată musafiri și am fost întrebată ce vreau să mă fac când o să fiu mare, am spus că vreau să fiu actriță-cântăreață-dansatoare. Toată lumea a râs, dar eu știam că vorbesc serios. Mai am o amintire cam din aceeași perioadă, în care Tata m-a luat în brațe, m-a pupat și mi-a spus: „Puiule, pe tine te duce Tata în America, la Hollywood!” Am fost un copil foarte vesel, care îi certa pe ceilalți dacă nu se bucurau și se distrau alături de mine. Cu timpul, am fost poreclită de către familie și rude „actrița familiei”, așa că m-am conformat, m-am luptat să devin asta. Și mai am multe flashback-uri din copilărie de acest tip. Nu știu dacă de asta m-am făcut actriță, cert e că eu am știut mereu că asta vreau să fac și pe măsură ce am crescut am început să lucrez pentru asta.

Cum crezi că trebuie să fie actorul în 2017?

Cred că în 2017 nu „trebuie” nimic. Mă îndoiesc că există vreo rețetă de respectat sau vreun prototip de urmat. Dar cred că un actor reprezintă un model pentru societate, în continuare ideea de actor surprinde în mod plăcut și bucură omul de rând. Așa că ar fi bine ca actorul să fie atent cum acționează și ce afirmă public, în așa fel încât să lase mereu loc de bună ziua. În rest, fiecare are propriul mod de a își face meseria.

Ce frază dintr-o piesă celebră visezi să rostești cândva pe scenă?

O să vă spun replica mea preferată. Are Jacques-Melancolicul din piesa „Cum vă place” a lui Shakespeare un monolog care începe cam așa : „Lumea-ntreagă e o scenă. Și toți oamenii-s actori.”

Ce așteptări ai de la Gala HOP, care consideri că e marea provocare pe care ți-o oferă concursul de la Marea Neagră?

Sper ca la Gala Hop să reușesc să fiu eu însămi. Recent am avut revelația gândului „I am enough” și mă străduiesc să mă ghidez după acest motto. Cred că asta este cea mai grea provocare, oferită nu doar de Gala Hop, ci în general de această meserie : să nu demonstrezi, să nu arăți nimic, ci doar să fii. Aș vrea ca atunci când voi fi pe scenă, să am puterea de a transmite : „Uitați-mă, sunt ceea ce sunt, luați-mă ca atare și bucurați-vă alături de mine că suntem aici!”.